119.
Doar în Hristos mă-ncred mereu
Doar în Hristos mă-ncred mereu
Lumina şi tăria mea.
O stâncă tare-i Dumnezeu
Când e furtună-n viaţa mea.
De-ar fi să trec prin valea grea,
Şi de-ar fi noapte-n jurul meu,
Mă mângâie prezenţa Sa,
Doar în Hristos mă-ncred mereu!
Doar în Hristos, sfânt şi divin,
În chip de om El s-a îmbrăcat;
Darul divin, neprihănit,
De păcătoşi batjocorit.
Mânia Tatălui de sus
S-a potolit la Golgota.
În locul meu muri Isus,
Iar eu trăiesc prin moartea Sa !
Au pus lumina în mormânt,
În întuneric L-au lăsat.
Dar nu S-a stins, căci Domnul Sfânt
A treia zi a înviat!
Biruitor e Domnul meu,
Blestemul greu a ridicat!
Eu sunt a Lui, căci Dumnezeu
Cu sânge m-a răscumpărat.
În faţa morţii când voi sta –
Doar în Hristos mă-ncred mereu!
Căci orice pas din viaţa mea
Îl hotărăşte Dumnezeu.
Din mâna Lui nu va putea
Nimic şi nimeni să mă ia!
Pân’ ce la Domnul plec şi eu
Doar în Hristos mă-ncred mereu!