Sătul de-atât păcat mă-ntorc

Sătul de-atât păcat mă-ntorc La Tine, în sfârşit, Prea mult pustiul lumii Ochii mei au tot privit. Spre-a Ta splendoare îndrăznesc De harul Tău mânat, Citind Scriptura desluşesc Al Tău chip minunat. Faţa Ta spre mine-ndreaptă Să Te-ador, să Te slăvesc! Să Te văd Isuse-nseamnă Tot mai mult să Te iubesc! Pe Chipul Tău, o Doamne, Oglindit e harul tot, Blândeţea îndurării Şi sfinţenia ca un foc, Izvor de dragoste-ţi sunt ochii, Pace răspândești, Mă-nchin uimit in faţa-acestei Frumuseți cereşti! Când sta-vom înaintea Ta Curaţi şi innoiţi Şi stălucirea Ta O vom vedea nemijlocit, Vom fi asemeni Ţie Şi-mbrăcaţi în strai de nea, Cu mii şi mii de glasuri Toţi ai Tăi îţi vom cânta: