36.
Dacă-ntr-o tainică vreme
Dacă-ntr-o tainică vreme
Din lut Cineva mă făcu,
/: Şi dacă sunt om şi nu vierme,
O, Doamne, aşa ai vrut Tu. :/
Dacă am grai şi nu muget,
Să spun ce iubesc şi ce nu,
/: Şi dacă am harul să cuget,
O, Doamne, aşa ai vrut Tu. :/
Dacă m-ai scos din neghină,
Nu viaţa-mi urâtă-Ţi plăcu.
/: Nu eu am vrut iarăşi lumină,
O, Doamne, ci Tu, numai Tu. :/
Şi dacă voi merge vreodată
La Cel ce din lut mă făcu,
/: Voi spune de-a pururea: „Tată!
Te laud c-aşa ai vrut Tu!” :/