99.
Ce mare şi bun, minunat şi slăvit

Ce mare şi bun, minunat şi slăvit
E Isus, al meu bun Păstor!
El m-a ocrotit printre stânci de granit
Lângă-al vieţii izvor.
R: El m-a ocrotit printre stânci de granit,
Deasupra uscatelor văi.
Cu mâna Lui tare mereu m-a umbrit
Pe urmele paşilor Săi.
Ce bun Salvator, minunat şi slăvit!
Povara mea El a purtat.
El m-a ridicat şi voi sta neclintit
Pe culmea iubirii salvat.
Cu ce îndurare-încunună pe sfinţi!
Le dă plinătate de har.
Şi cânt în extazul iubirii fierbinţi
Iertarea primită în dar.
Şi-n slavă-mbrăcat când mă voi ridica
Să-I ies înainte pe nori,
Salvarea măreaţă şi-atunci voi cânta
În glorie, de mii de ori.